 |
|
|
Rasfoieste
Citeste editorialul:
Curaj! Rasfoieste!
|
Evanghelia vagabonzilor, Brennan Manning |
Evanghelia vagabonzilor este cartea de căpătâi a unei întregi generaţii. Ea se adresează celor cărora le pasă mai mult de credinţa creştină ca aventură spirituală totală, decât de religia de faţadă, care scormoneşte prin dulap după hainele scrobite, menite slujbei de duminica dimineaţa.
Brennan Manning este un tip radical, greu de înghesuit în tipare. Newyorkez get beget, veteran al războiului din Coreea, fost călugăr franciscan, consilier spiritual, fost alcoolic, autor de bestsellers, profesor universitar, predicator aiurea, Manning este prototipul vagabondului - un rătăcitor care se abandonează drumului şi vorbeşte din mers. Numai el putea scrie o asemenea carte, unde ratarea şi căderea dansează împreună cu harul şi izbăvirea la fiecare colţ de pagină.
Scriitura lui este deopotrivă tăioasă, caldă, tonică, incomodă, ironică, menită să trezească, un amestec de râsu-plânsu', care te năuceşte complet. Îţi merge drept la inimă, apoi începe să-ţi umble prin sânge, iar după o vreme îţi ajunge şi la creier cu forţa unei erupţii vulcanice.
Aceasta este o carte total nerecomandată celor mulţumiţi de ei înşişi, care nu mai sunt dispuşi să schimbe nimic esenţial în viaţa lor.
206 pag.
25 lei
|
| |
Comanda | Adauga o recenzie |
|
Mesaje de la cititori:
Nicu Gramesc, Suceava
Inca de la prima citire a cartii lui Brennan Manning – de altfel “The Ragamuffin Gospel” a fost cartea mea de “contact” cu scrierile lui, mi-am dorit sa o vad tradusa si publicata in limba noastra. Iata ca dupa destul de multi ani si recitiri ale cartii, imi vad dorinta implinita! Pentru ca “Evanghelia Vagabonzilor” este o carte la care revii mereu, fiindca ceea ce autorul incearca sa exprime in ea –“Embracing the Unconditional Love of God” – ia mai mult decit o singura citire pentru intelegere – cu inima, nu doar cu mintea! Asta mai ales in cazul in care am crescut in mediul bisericesc traditional, care iti picura mereu in minte ca “Daca vrei sa…, atunci trebuie sa…” – unde totul este conditionat, iar neprihanirea este asigurata de ceea ce facem. Brennan Manning ne duce prin situatii de viata complexe, situatii apartinind zonei “gri” – destul de greu de acceptat fara obiectii de mintea obisnuita doar cu “alb” sau “negru”. Dar pe masura ce intelegem adincimea dragostei neconditionate a lui Dumnezeu si bogatia harului Sau, suntem dusi dincolo de granitele denominationale si bisericesti, si incepem sa privim oamenii nu prin prisma a ceea ce au facut sau nu au facut, ci prin prisma a ceea ce sunt si ce inseamna ei pentru Dumnezeu.
In viata mea, aceasta carte a venit la o vreme in care Domnul incepuse sa se ocupe de mine privitor la intelegerea dragostei Lui. Este o eliberare sa stiu ca “Dumnezeu ma iubeste asa cum sunt, nu cum ar trebui sa fiu” (citindu-l pe Brennan), si asta este alegerea Lui, si nu performantele mele. Adevarul acesta nu este usor de inteles, de aceea pentru multa vreme, declarindu-l, am mai adaugat “Dar ma iubeste destul de mult pentru a nu ma lasa asa cum sunt, ci a ma transforma continuu”. Pentru ca doar prima declaratie, prin ea insasi, pare sa dea friu liber pacatului – nu o data am fost intrebat “Daca ma iubeste asa cum sunt, atunci ce ma opreste sa pacatuiesc?” Raspunsul este simplu – dragostea neconditionata a lui Dumnezeu! Adevarata libertate este raspunsul pe care noi il dam dragostei neconditionate a Domnului –si acest raspuns nu poate fi altul decit dragostea si faptele care o urmeaza! Altfel spus, nu sunt iubit de Dumnezeu datorita performantelor mele, ci datorita faptului ca sunt iubit de Dumnezeu, sunt liber sa traiesc o viata curata si sa am performante, pentru slava Lui!
Ma rog ca aceasta carte sa aiba asupra cititorilor cel putin efectul care l-a avut asupra mea, si multumesc Domnului si celor care au facut posibila aparitia ei in romaneste!
Elena Andrei
Daca singurul merit al acestei carti ar fi revelatia faptului ca poti fi credincios nascut din nou si in acelasi timp alcoolic, tot ar merita din plin sa fie citita de evanghelicii de la noi, pentru care daca esti crestin adevarat, inseamna neaparat ca nu esti homosexual, curvar, betiv, drogat sau fumator; ci logic, trebuie sa te prezinti drept pocait si bine ar fi sa te botezi a doua oara.
Brennan Manning infatiseaza superb harul, dragostea lui Dumnezeu care il imbratiseaza pe pacatos asa cum este, murdar si urat mirositor; iar pe cel care este deja copilul Lui, il accepta pe deplin, cu toate poticnirile si esecurile lui. Cele de mai sus sunt adevarate. Departe de a-l considera pe autor eretic sau schismatic, ii admir cartea, pe care o recomand cu entuziasm. Este buna pentru noi toti, mai ales pentru cei nesiguri de mantuirea lor sau care cauta faptele pentru dobandirea ei.
Recunosc, ce spune Manning este superb, dar reprezinta numai o parte a adevarului. Dumnezeu este dragoste, dar este si dreptate. Nu este adevarat ca pacatosul nu are altceva de facut decat sa vina la Dumnezeu asa cum este. El trebuie sa fie dispus sa renunte la dependentele care ii fac atata placere. Sa moara cate putin in fiecare zi. Trebuie sa vrea, sa ia o hotarare. Apoi vine harul. Si adevarul ca poti fi mantuit si alcoolic sau homosexual, pana te curata Dumnezeu. Iar daca nu te curata deplin in viata aceasta, nu deznadajdui. El cunoaste dorinta inimii tale, te iubeste nespus de mult, iar cand vei fi la El, vei fi curat.
Samuel Goanga
"Celor care inca mai citesc" vreau sa le spun ca aceasta carte mi-a schimbat viata si modul de a ma raporta la Dumnezeu. Nu putini sunt crestinii care cred ca nu mai au nicio sansa, nu putini sunt pastorii care induc acest sentiment - sentimentul pe care il are un om condamnat la moarte si care asteapta momentul executiei. Pentru un timp si eu ma avut acest sentiment. Ca si consilier ma intalnesc cu oameni din aceasta categorie, iar cand le prezint cartea, ea pare sa nu le aduca speranta. Totusi, pe masura ce o citesc, isi dau seama de realitatea harului lui Dumnezeu si de iertarea lui Hristos.
"Evanghelia vagabonzilor" poate fi pusa alaturi de intaia Epistola a lui Ioan, deoarece ambele prezinta dragostea desavarsita a lui Dumnezeu.
Daca multi pastori si slujitori si-ar "pierde" timpul citind aceasta carte, cred ca biserica si-ar atinge scopul ei - acela de a prezenta Evanghelia ca Veste Buna, iar nu ca instrument de tortura a constintei.
Gabriela Popa
Prin "Evanghelia vagabonzilor" am descoperit cat de iubitor este Dumnezeu cu noi indiferent de faptele noastre, un Dumnezeu care nu ne cere nimic, decat sa primim slava Sa pentru a ramane pe veci ai Sai. Ceea ce trebuie sa facem noi, vagabonzii, este sa ne minunam de toata creatia sa si sa credem neincetat in puterea Sa mantuitoare. "Evanghelia vagabonzilor" este o carte care m-a schimbat profund si m-a ajutat sa inteleg mai bine tainele Evangheliei. Cel care m-a ajutat sa descopar dragostea Sa neconditionata a lui Dumnezeu prin experiente de viata a fost scriitorul Brennan Manning care a reusit sa puna capat viciilor sale prin descoperirea lui Dumnezeu.
Recomand ca aceasta carte sa fie citita de toti adolescentii de varsta mea deoarece este foarte utila in viata si sa renunte la cartile inutile, care doar ne dau o impresie buna despre lume, dar nu ne ajuta sa o descoperim asa cum este ea de fapt. Ceea ce mi s-a parut cel mai folositor in aceasta carte a fost ideea de pelerinaj spiritual la care ar trebui sa participam cu totii si sa ajungem sa-L descoperim pe Dumnezeu prin pocainta. Multumesc.
Colin
Am auzit de "Evanghelia vagabonzilor" si ma gandeam oare ce-o scrie in cartea aia... pana ce am citit-o. Apoi mi-am dat seama ca trebuie sa o recomand la cat mai multi prieteni, si in special prietenilor mei "bisericosi" care sunt crestini multumiti cu viata pe care o traiesc. Incredibila cartea aceasta, si chiar nu ma asteptam sa fie asa de... pe fatza; imi spune exact problemele cu care ma confrunt. Ce-mi place mult, este recomandarea de la inceputul cartii, care spune ca nu este pentru cei multumiti de sine, legalisti, superspirituali etc.
Ce nu-mi place la ea este ca are prea putine pagini... Asadar o recomand cu caldura.
Patricia Burca
"Evanghelia vagabonzilor" este o carte care "taie" cu o perspectiva extrema, dand loc unor interpretari controversate pe alocuri. Totusi, autorul lamureste si impiedica unele suspiciuni sa isi ia cursul pentru ca scrie cartea in lumina Scripturii, fara sa prezinte harul ca un prilej de pacatuire, si indemandu-ne sa nu mai judecam pe altii, oricat de pacatosi (pentru ca, pana la urma, oamenii cei mai familiarizati cu pacatele "mari" sunt cei mai constienti de neputinta lor cand vine vorba de confruntarea cu Adevarul, dupa cum se dovedeste si in marturiile si vietilor multor oameni transformati care nu provin din familii crestine). Rezultatul acestei atitudini va fi vindecerea sufletelor noastre si puterea proaspata de a ridica si pe altii. Brennan Manning m-a provocat sa ma uit la pleava societatii la fel cum o face Christos: vazand potentiale suflete care pot straluci pentru gloria Sa, si sa ma gandesc la propriul suflet ca la ceva ce are nevoie de o transformare uriasa. In fine, este o carte care incurajeaza la actiune spiritul meu idealist intr-un mod in care sa aiba impact real chiar pe acest pamant plin de imperfectiune. Dragostea lui Dumnezeu nu e o iluzie, ci e ceva ce transforma!
Cornelia B.
Am primit cadou de la Kitty Bojan un exemplar din aceasta carte. M-am bucurat pentru cadou, am pus-o in biblioteca, am intrat pe site si am citit “Povestea unei fotografii » si, dupa bunul obicei, m-am laudat cu ea. La scurt timp era imprumutata. Prietena mea a tinut-o ce a tinut-o, a plimbat-o pe oriunde a pleacat (inclusiv la Roma) si apoi… nu s-a mai dezlipit de carte. Mi-a cumparat un exemplar nou pe care am inceput si eu sa-l citesc.
Cartea este… uimitoare!!! Mi-a amintit ce gasisem eu la Dumnezeu cu mult timp in urma: dragoste neconditionata, o dragoste care intrece orice masura, orice limitari, orice circumstante. Cartea aceasta m-a ajutat sa-l regasesc pe Dumnezeul meu iubitor, uimitor si atipic. Ca sa ma intelegi, trebuie sa cititi cartea – asa am zis prietenilor mei si iata-ma si fara cel de-al doilea exemplar! Deci, care credeti ca va fi comanda mea urmatoare la Editura Aqua Forte?
Daca ar fi sa cititi o singura carte anul acesta, sfatul meu este sa cititi “Evanghelia vagabonzilor”!
Maria S.
Aceasta a fost singura carte pe care am citit-o anul trecut. De felul meu citesc multe carti dar avand un an foarte, foarte greu nu am reusit sa citesc decat una si anume "Evanghelia vagabonzilor" care pt mine a fost cartea anului. Am tot incercat sa mai citesc si altele dar nu reuseam si asta nu pentru ca alte carti nu erau bune, ci doar pt faptul ca eu aveam o asa mare nevoie de tot ce scria Manning in cartea lui incat iar si iar ma intorceam la citate din ea.
Dupa cum poate reusiti sa intelegeti eu am fost persoana unde a "vagabondat" cartea Corneliei. Bine ca mi-a oferit-o cadou ca oricum nu i-as mai fi dat-o inapoi. De ce? Pentru ca aveam mare nevoie de ea sa imi schimbe viata. Si exact asta facea pe masura ce o citeam. Ma pusese Dumnezeu in acea perioada in contact numai cu " vagabonzi" si habar nu aveam cum sa ma port cu ei si cum sa ii ajut, pt ca sincer imi doream sa ii ajut. Cartea m-a ajutat in primul rand sa imi dau seama cat de "vagaboanda" sunt si eu si cu cat de mult har se poarta Dumnezeu cu mine, incat, de coplesita ce am fost, am inceput sa urmez exemplul Lui purtandu-ma si eu cu har cu mine si cu semenii mei...
Pelerin sub soare
Mi-a ajuns cartea in mana acum 2 veri, m-am apucat sa o citesc mai mult tentata de titlu si de coperta. Este scrisa fain, nu are fraze lungi si incalcite care sa te plictiseasca. Vorbeste despre Harul lui Dumnezeu pe care El l-a aratat fata de noi, dar pe care inca il arata astazi si pentru cei pe care biserica poate ii judeca sau ii considera irecuperabili. Totusi, trebe sa spun ca nu sunt de acord cu conceptia lui despre Harul, dragostea, iertarea si mantuirea pe care Domnul ni le da.
Acuza oamenii "bisericosi" si ii absolva de vina pe cei care nu prea reusesc sa tina pasul. Normal, Biserica este chemata sa duca Evanghelia la cei pacatosi dar si sa fie o marturie pentru lume.
Dumnezeu a stat la masa cu vamesii si femeile pacatoase, insa dupa intalnirea cu El trebuie sa se vada o schimbare. Dumnezeu nu este doar dragoste, El este Sfant, Drept, ca un Foc Mistuitor si uraste pacatul. Prin Cuvantul Sau ne-a zis ca nimic pacatos nu va intra in Imparatia Lui, asa ca inainte de a accepta si a fi fascinati de parerea anumitor predicatori/scriitori crestini trebe sa studiem daca e legitim cu ceea ce zice Scriptura.
In concluzie, mare grija la ce credeti, personal nu recomand ideile lui.
Tiberiu Lucescu
Am auzit prima data de Evanghelia vagabobzilor de la o prietena a sotiei, care dupa ce a citit cartea a zis ca s-a gandit la noi si la modul nostru de a fi. Ca si prima reactie m-am simtit putin deranjat nestiind ce anume trateaza cartea. Dupa ce am citit cartea m-am simtit onorat sa fiu numit vagabond. In opinia mea nu o sa pot niciodata sa apreciez caldura daca nu cunosc ce este frigul. La fel e si cu harul lui Dumnezeu, nu o sa reusesc sa il apreciez indeajuns decat atunci cand ma vad pe mine ca unul care am nevoie de harul Sau.
Harul lui Dumnezeu inseamna ca oricat de multe fapte bune as face pentru El, oricat de virtuos as fi, oricat de spiritual as fi nu o sa il induplec pe Dumnezeu sa ma iubeasca mai mult. Si oricat de imoral as fi, oricat de rau, oricat de pervers si oricat de pacatos nu o sa il induplec pe Dumnezeu sa ma iubeasca mai putin. Asta e Harul lui Dumnezeu: iubire neconditionata fata de mine, un vagabond. Sper ca cei care citesc aceasta carte sa dea filtrul spiritualitatii si religiozitatii la o parte, sa priveasca doar prin filtrul care se numeste DRAGOSTEA lui Hristos si care se aplica peste TOTI oamenii. Apoi o sa reusim sa vedem oamenii ca pe SEMENI (care ni se aseamana, care sunt ca si noi).
Sa dam valul la o parte si sa vedem ceea ce Dumnezeu vrea, nu ceea ce ne convine noua sa vedem!!
alex...
l-am lasat pe Isus sa ma ia in mantuirea lui destul de recent, in urma cu 3 ani. provenind de pe un fond de gandire, ca sa zic asa, destul de aparte, au fost perioade in care limbajul de lemn pocaiesc era cat pe ce sa ma sufoce.
intelesesem harul si ma indragostisem de Isus in consecinta, dar aveam asa de multe intrebari si - in momentele dificile - indoieli (si inca mai am) si asa de putine sursele in care m-as fi increzut si care ma convingeau, care ma lamureau, incat simteam uneori ca sunt intr-o fundatura din care nu pot sa ies.
cartile "indraznete", "incomode" pe care le-ati propus voi, carti ca evanghelia vagabonzilor sau pe sub poduri au fost niste colace de salvare strasnice si niste "funii de dragoste" care m-au strans mai langa Dumnezeu si m-au incredintat ca pot fi transparenta si linistita in el. m-au ajutat sa invat si sa imi amintesc mereu ca Dumnezeu nu este asemanator ingustimii cliseelor umane ci este... o taina de dragoste. cred ca acele carti si indrazneala voastra au fost parte din harul de care Dumnezeu mi-a facut parte.
|
| |
|
|
|
